facebook_pixel
Maarten Deckers 295105

32 de Lucruri pe care le-am Învățat după un An de Minimalism

Mă bucur tare mult să împărtășesc azi cu tine un articol scris de Lisa Avellan, pe care am descoperit-o pe blogul NoSidebar. Lisa crede că minimalismul nu este despre obiecte ci despre suflet. Scrie pe Simple&Soul, un blog care te ajută să-ți simplifici viața și să descoperi cea mai bună variantă a ta. Este mama a doi copii pentru a căror creștere stă acasă și locuiește în California.

**************

Cum familia mea se apropie de aniversarea unui an de minimalism, am început să reflectez la cât de multe s-au schimbat în acest timp. În unele zile mă plimb prin casa noastră cu mândrie văzând cât spațiu am câștigat pe măsură ce am renunțat la lucrurile nefolosite.

 

Într-o seară, după ce soarele a apus și a dispărut la orizont, mi-am luat cele două fetițe să scoatem câinele la plimbare.

 

La capătul aleii din fața casei m-am întors să mă uit la casa noastră și am observat cum lumina dinăuntru expunea spațiul de locuit pe fundalul cerului din ce în ce mai întunecat. Această perspectivă asupra casei noastre, văzută din exterior ca și cum ar fi fost la o expoziție, era una pe care rar apuc să o văd. De obicei sunt înăuntru prinsă în rutina cină/baie/somn.

 

Am observat ușa frigiderului plină de magneți, hârtii și fotografii vechi. Masa din sufragerie acoperită de o mulțime de jucării, farfurii goale de la cină și ceșcuțele fetelor. Am observat ramele tablourilor de pe pereți, nealiniate și aglomerate.

 

Nu era deloc priveliștea la care mă așteptam după aproape un an de minimalism.

Dar înainte să las auto-judecata să se transforme în vină, mi-am luat un moment să îmi amintesc că viața este o serie de momente, iar aceste momente nu sunt întotdeauna organizate și libere de haos. Am început să mă gândesc la ultimele 10 luni de minimalism și la toate modurile în care nu este vorba doar despre ordine și linii simple.

 

M-am gândit la cutiile nedespachetate pe care le-am aruncat. La jurnalele strânse timp de 15 ani care erau depuse în cutia de reciclat hârtie.

 

Am contemplat la cum faptul că mi-am redus garderoba doar la piesele pe care le iubesc mi-a dat încrederea pe care obișnuiam să o caut mergând la cumpărături.

 

Mi-a trecut prin minte că reflectând la modul pozitiv la călătoria mea în acel moment, unul în care în trecut m-ar fi făcut să simt rușine și descurajare, a fost o pietricică de grație pe care am cules-o pe acest drum.

 

Minimalismul mi-a dat darul perspectivei.

 

Mi-a arătat că nu sunt ceea ce dețin și că sunt suficientă chiar și atunci când casa mea este în dezordine. Așa că în timp ce mi-am plimbat (citește dezlegat) fetele și câinele (și emoțiile) am reflectat la viața mea ca la o serie de momente imperfecte dar frumoase.

Acestea sunt cele 32 de reflecții după un an de minimalism.

1. Apreciez spațiile largi.
2. Lucrurile noi nu sunt satisfăcătoare.
3. Fac curat mai mult când sunt mai puține obiecte.
4. Sunt conștientă de nevoile mele.
5. Prezentul nu este format din lucruri. Este făcut din zile lungi și ani scurți cu oamenii pe care îi iubesc. Învăț să-l fac să conteze.
6. Am întodeauna un extra de dăruit (din mine însămi, timp, bani etc)
7. Anumite obiecte care erau în plus mă încătușau; eliminându-le am primit libertate.
8. Încă mă lupt cu obiceiuri vechi, dar ele nu mă mai definesc.
9. Am mai mult timp.
10. Sunt mai încrezătoare în mine.
11. Mă bucur de micile momente care alcătuiesc viața mea.
12. Mă pot concentra pe sănătate și hrană benefică.
13. Recunosc tiparele unor comportamente pe care nu le vedeam înainte.
14. Nevoile mele fizice sunt puține.
15. Nevoile fizice ale copiilor mei sunt puține.
16. Sunt prezentă pentru nevoile REALE ale copiilor mei.
17. Validarea nevoilor versus a dorințelor are nevoie de practică dar este extrem de importantă.
18. Urmăresc idei și visuri mai pline de sens.
19. Sunt în pace cu această etapă a vieții, mă conduc dintr-un spațiu al iubirii de sine.
20. Mă îngrijorez mai puțin.
21. Mă compar mai puțin.
22. Cumpăr mai puțin.
23. A fi prezentă în fiecare moment este greu, dar este mult mai ușor decât să repar problemele emoționale mai târziu.
24. Lucrez mai mult la lucrurile care contează.
25. Sunt curajoasă.
26. Sunt hotărâtă.
27. Sunt intuitivă.
28. Sunt autentică.
29. Învăț să fiu mulțumită.
30. Aventura mă cheamă mai puternic decât lucrurile.
31. Grija față de mine este esențială.
32. Asta nu e o repetiție, este singura mea viață.

 

Perspectiva este un dar al minimalismului.

 

Schimbă lucrurile supra-apreciate pe cele de neprețuit. Scoate la lumină pânza de minciuni pe care ni le spunem despre valoarea și scopul nostru. Ia o seară haotică și dezordonată și scoate la lumină o casă simplă cu copii fericiți și părinți prezenți care fac ce pot ei mai bine să crească niște omuleți funcționali, sănătoși, blânzi și deprinși cu olița.

 

Minimalismul nu este un singur lucru, este despre multe lucruri. Uneori asta înseamnă că încă fac curat pe podea după mâncarea de ieri și că îndrept tablourile de pe pereți. Și este în regulă să fie așa, pentru că totul ține de perspectivă.

 

Creează-ți o viață simplă. Începe aici. Începe acum.

 

Poți să-ți creezi o viață cu mai puține lucruri – dar mai plină de ceea ce contează pentru tine. Mai mult din ceea ce iubești, mai puțin din ceea nu-ți dorești. Este un proces, și suntem cu toții în el.

***********

Am creat un curs online de 21 de zile care să te inspire și să te încurajeze pe drumul tău către o viață mai simplă, începând cu eliberarea de hainele în plus.

Click aici să afli mai multe despre curs.

 

Te îmbrățișez,

 

Fotografie de Maarten Deckers pe Unsplash.

This Post Has 2 Comments

  1. Și eu îți urmez unele sfaturi și mă bucur de zonele libere. Am pus în cutii multe suveniruri și am creat spații goale, pe care domnesc regește flori sau Nimic :). A big thank you Raluca!

    1. Ma bucur sa aud asta, Irina! Spor in continuare la debarasat si creat spatii libere, multumesc ca esti aici 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *